Conferința Națională de Carte Funciară “Camil Negrea” – Cluj-Napoca, 30 – 31 octombrie 2026

Departamentul de Drept Privat al Facultății de Drept anunță organizarea, la Cluj-Napoca, în perioada 30 – 31 octombrie 2026, a Conferinței Naționale de Carte Funciară “Camil Negrea”. Evenimentul este organizat de Camera Notarilor Publici Cluj în parteneriat cu Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Centrul de Drept Natural și Analiză Normativă din cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București și Institutul Notarial Român și are ca temă „Impactul principiilor de carte funciară asupra raporturilor de drept privat (obligații, raporturi de familie, succesiuni, insolvență)”.

Coordonatorii conferinței sunt Prof. univ. dr. Dan Andrei Popescu și Prof. univ. dr. Mircea Dan Bob-Bocșan.

Detaliile referitoare la organizarea conferinței sunt prezentate mai jos.

Deschiderea lucrărilor conferinței: 30 octombrie 2026, Amfiteatrul Angelescu, Facultatea de Drept, str. Gen. Traian Moșoiu, nr. 10, ora 8,50 – Scurt moment muzical

    – Conf. univ. dr. Șerban Diaconescu, Decan, Facultatea de Drept

– Dr. Laura Badiu, Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România

– Prof. univ. dr. Dan Andrei Popescu – Președinte Camera Notarilor Publici Cluj

– Prof. univ. dr. Mircea Dan Bob-Bocșan, director al Departamentului de Drept Privat, Facultatea de Drept

Lansarea revistei Camerei notarilor publici Cluj – Pandectele notariale române

Secțiunea I – ora 9.10 

Moderator:  Conf. Dr. Codrin Macovei

1. Prof. Dr. Bogdan Ciucă, Președinte Academia de Științe Juridice din România – Cartea funciară – perspective legislative
2. Conf. Dr. Șerban Diaconescu, Facultatea de Drept UBB – Limitele controlului legalității raporturilor juridice generate de actul notarial. Proporționalitatea verificării legalității titlului de proprietate din perspectiva procedurii administrative de emitere
3. Lect. Dr. Jozsef Kocsis, Facultatea de Drept UBB – Implicații succesorale ale înstrăinărilor reglementate de art. 1091, alin. (4) Cod civil
4. Conf. Dr. Alina Oprea, Facultatea de Drept UBB – Mandatul de ocrotire și reprezentarea adultului vulnerabil
5. Lect. Dr. Sergiu Golub, Facultatea de Drept UBB – În fața „oglinzii curbată” a OCPI-ului: O analiză critică a cerinței formei autentice pentru actele juridice de drept societar (Hotărârile AGA)

Secțiunea II – ora 10.30

Moderator Conf. Dr. Șerban Diaconescu 

1. Mihai Taus, registrator-șef OCPI Brașov, vicepreședinte al Asociației Registratorilor de Proprietate din România – Inteligența artificială: beneficii și provocări în domeniul publicității imobiliare
2. Prof. Dr. Mircea Dan Bob–Bocșan, Facultatea de Drept UBB – Este posibilă intabularea unui imobil făcând parte dintr-o succesiune, la care ceilalți moștenitori, cuprinși eronat într-un titlu de proprietate eliberat ulterior, renunțaseră expres?
3. Prof. Dr. Ionuț Popa, Facultatea de Drept UBB – Rezoluțiunea contractului și rectificarea cărții funciare
4. Prof. Dr. Dan Andrei Popescu, Facultatea de Drept UBB – Întabularea certificatelor europene de moștenitor
5. Conf. Dr. Codrin Macovei, Universitatea Al. I. Cuza Iași – Trust me, I’m a developer.Ce scrie în manualele de drept civil și ce se construiește, de fapt, pe teren

Secțiunea III – ora 12.30 Moderator Prof. Dr. Mircea Dan Bob–Bocșan 

1. Vasile Varga, vicepreședinte UNNPR – Probleme de practică notarială în materia cărților funciare
2. Mircea Popa, director general ANCPI – Considerații privind notarea posesiei
3. Dr. Pomeisl András József, consilier juridic principal – From hand-shaking to notarial deeds – The impact of principles of land registry on legal transactions in Hungary
4. Mircea Afrăsinei, Președinte Colegiul geodezilor din România & Prof. Dr. Tudor Sălăgean, Decan, Facultatea de Silvicultură și Cadastru, USAMV Cluj-Napoca, Colegiul Geodezior din România  – Notarea posesiei prin lucrările de cadastru sistematic

31 octombrie 2026 – Aula Magna UBB, Str. M. Kogălniceanu nr. 1, clădirea centrală, ora 9

Secțiunea IV – Moderator Prof. Dr. Dan Andrei Popescu 

1. Prof. Dr. Marian Nicolae, Facultatea de Drept, Universitatea București – Notarea și circulația posesiei
2. Prof. Emerit Dr. Valeriu Stoica – Înscrierea  posesiei în cartea funciară:  neclarități legislative, ezitări teoretice și consecințe practice
3. Conf. Dr. Liviu Zidaru, Facultatea de Drept, Universitatea București, judecător Înalta Curte de Casație și Justiție – Relevanța probatorie a înregistrărilor de carte funciară
4. Jud. Dr. Ioan Ilieş Neamț – Probleme și remedii în materia “uzucapiunii fulger”
5. Lect. Dr. Adina Buciuman, Facultatea de Drept UBB – Notarea posesiei în cartea funciară. Beneficii, precauții și efecte adverse
6. Notar public Dr. Alin Moise, formator INR – Aspecte de practică notarială privind operațiunile de notare în cartea funciară

Profesorul Camil Negrea

Camil Negrea s-a născut la 25 februarie 1882 în Copăcel, Făgăraș (Imperiul Austro-Ungar) și a decedat la 3 septembrie 1956 la Cluj (România). A absolvit  liceul din Blaj în anul 1898 și a urmat Facultatea de Drept din Cluj, unde a și obţinut, în anul 1904, titlul de doctor. A fost avocat în Baroul Făgăraş între anii 1904 și 1919 după care a fost invitat să devină profesor de Drept civil la Universitatea din Cluj și a onorat această calitate între 1919 și 1948. A fost Decan al Facultăţii de Drept în trei mandate (1920-1921,1926-1927,1940-1942) și Rector al Universităţii din Cluj pentru o scurtă perioadă de timp (1924-1925). Multilingvismul profesorului Camil Negrea și vastele sale cunoștințe de drept comparat au determinat selectarea sa ca specialist (1922-1923), în calitate de delegat al Ministerului Afacerilor Străine în Comisia pentru reevaluarea bunurilor cedate României ca urmare a semnării Tratatului de Pace de la Trianon, de delegat în Comisia de Reparații de la Paris (1925), de consilier temporar al Consiliului Legislativ pentru întocmirea proiectului de Cod civil (1936-1938) și a legislației privind unificarea regimului cărților funciare, de consilier al ministrului Nicolae Titulescu în faimosul proces al optanților maghiari (1922-1927).

Camil Negrea a făcut parte din grupul juriștilor ardeleni al căror profil a fost sensibil marcat de educația mixtă a epocii și de schimbările politice ample generate de reordonarea frontierelor românești după primul război mondial. Opera sa este dependentă de conflictul spațio-temporal dintre legislațiile austriacă, maghiară și română care a marcat dreptul transilvănean subsecvent Unirii din anul 1918. Valoarea lucrărilor sale stă și astăzi, în structura comparatistă a acestora și în stilul aplicat al prezentărilor, toate făcute sub semnul unei optici integratoare: “Neamul românesc nu este intolerant, nici șovin în accepțiunea rea a cuvântului. El în general nu se lasă orbit și călăuzit de considerațiuni contrarii rațiunii și nu s-a condus de atari sentimente nici în munca ce-l aștepta după Unire. Nu a înlăturat pur și simplu materialul juridic găsit aici în Transilvania la 1918.” (C. Negrea, Evoluția legislației în Transilvania dela 1918 până astăzi, Sibiu, Tipografia “Cartea românească din Cluj”, Seria Problema Transilvaniei, Fasc. 2, 1943, p. 5).

Lucrările sale au fost scrise preponderent în limba română. Cu toate acestea, regăsim, de pildă, un “Drept succesoral. Rezumat al dreptului maghiar” în limba maghiară, publicat în anul 1922 la Cluj (Örökösödési Jogszabálya. A Magyar magánjog örökösödési jogrendszerének vázlata, Cluj, 1922), instrument necesar pentru soluționarea conflictului inter-local de legi în materia moștenirilor. De asemenea, o prezentare în limba germană a legislației și jurisprudenței românești pentru anii 1927-1928 (Gesetzgebung und Rechtsprechung in Rumänien in den Jahren 1927 und 1928, publicată în Zeitschrifft für ausländisches und internationales Privatrecht 3, 1929, nr. 6, p. 966 urm.). Tema conflictului spațio-temporal subsecvent celui de al doilea război mondial este tratată și în limba franceză, în anul 1945, în Le problème du rétablissement de la législation roumaine en Transylvanie de Nord.  Este vorba doar de câteva exemple de plurilingvism.

Tematica tratată de Camil Negrea este amplă și acoperă atât dreptul privat cât și dreptul public. Un exemplu îl constituie lucrarea Noul Cod penal și legiuirile valabile în Ardeal (Cartea românească, Cluj, 1939, în special, pp. 6 urm. privind clasificarea infracțiunilor, dar și pp. 20 urm. privind noul regim al despăgubirilor civile în procesul penal și raportul dintre acesta și reglementarea austriacă preexistentă). Un alt exemplu îl constituie numeroasele pasaje de comentarii de drept adminstrativ inerente extinderii în Ardeal a legislației românești (e.g., op. cit. – Evoluția legislației în Transilvania dela 1918 până astăzi, p. 13-17). Cu toate acestea, liniile de interes ale operei profesorului Camil Negrea sunt legate de trei teme majore: conflictul spațio-temporal de legi, cartea funciară și, în general, dreptul civil comparat.

În ce privește conflictul de legi în timp și spațiu, lucrările profesorului Camil Negrea se înscriu într-un trend european marcat de aceeași problematică a situațiilor juridice tranzitorii pe care le implica “reașezarea” granițelor după primul și al doilea război mondial. Iată un exemplu: în lucrarea sa Dispozițiile transitorii și de conflicte interlocale în legea extinderii din 22 iunie 1943 (“Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, 1944, pp. 3 urm.), Camil Negrea face o scurtă comparație între metodele de reglementare a conflictului spațio-temporal din perspectivă istorică, opunând metodei generice, specifică art. 5 Cod civ. austriac și art. 2 Cod civ. francez, respectiv român și care presupunea o simplă reglementare a principiului (în speță, neretroactivitatea) și abandonarea situațiilor specifice soluțiilor jurisprudenței, metoda amănunțită care implica reglementarea în detaliu, pentru situații juridice enumerate de legiuitor, a modului de soluționare a conflictului în spațiu și timp. In realitate, este vorba de chiar tehnica normelor tranzitorii, menite să înlăture soluționarea judiciară, poate neuniformă, a conflictelor normative concrete. Camil Negrea consideră că metoda secundă conferă reale beneficii și arată că sursa metodică de inspirație pentru Legea din 22 iunie 1943 privind extinderea legislației românești (p. 5) este Legea de extindere a legislației franceze în Alsacia și Lorena din 1 iunie 1924. Analiza legislației românești este făcută cu spirit critic, dar cu toleranță pentru exigențele momentului și cuprinde o prezentare tematică a subiectelor tratate și care ar fi “trebuit” să fie tratate de dispozițiile tranzitorii (statutul persoanelor, capacitatea civilă, regimul bunurilor și proprietății, regimul posesiunii, regimul drepturilor reale, regimul obligațiilor și contractelor, raporturile de familie, regimul succesiunilor, regimul prescripției achizitive și extinctive). Ne poate reține atenția problematizarea extrem de actuală a temei conflictului spațio-temporal în materia contractelor (pp. 20 urm., nr. 12 urm.) unde concluziile autorului sunt atent ghidate de principiul neretroactivității, chiar și în materia contractelor “cu durată mai îndelungată cari se întind peste 15 Sept. 1943” și pentru care legislația locală rămâne aplicabilă (p. 21) (adde, C. Negrea, Legiuirile civile locale rămase în vigoare după extinderea legislației civile a Vechiului Regat, Legea No. 389 din 22 iunie 1943, Ed. a II-a, Cluj, 1946, curs litografiat).

Tema conflictului este tratată și punctual în lucrări cu tentă monografică. De pildă, chestiunea substituțiilor simple, vulgare și fideicomisare generată de intrarea în vigoare a Legii din 29 martie 1926 care “desființa instituțiunea substituțiunilor fideicomisare și a fideicomiselor, prevăzute în legile în vigoare în Transilvania și Bucovina”, printr-o dispoziție extrem de interesantă sub aspectul principiului neretroactivității legii civile și conform căreia “actualii titulari ai averii fideicomisare devin proprietari în condițiunile dreptului comun” (art. 1 din Lege), a făcut obiectul unei lucrări din anul 1930 (C. Negrea, Noul regim al substituțiunilor de moștenitori (leg. rom. din 29 Martie 1926), Cluj, 1930).

O a doua linie de cercetare adoptată de Camil Negrea a fost aceea a dreptului civil din perspectivă comparată. Fără a lăsa deoparte analiza conflictului spațio-temporal și conflictului local de legi, Camil Negrea a scris o lucrare în 4 volume intitulată Dreptul civil al ținuturilor ardelene și ungurene în comparație cu dreptul civil român (diverse ediții, începând cu anul 1920, unele litografiate, altele tipărite). Tematica acestor lucrări acoperă practic întregul drept civil și oferă cititorului o viziune comparativă care constituie o probă a multiculturalismului juridic al profesorului Camil Negrea. Observațiile autorului, adesea critice, sunt oferite cu o oarecare distanță și detașare. Dacă avem în vedere, de pildă, tema cauzei contractelor (C. Negrea, Dreptul civil al ținuturilor ardelene și ungurene în comparație cu dreptul civil român, Vol. III, Raporturi de obligațiuni, Partea I, Isvoarele obligațiunilor, Ed. G. Onișor, Cluj, 1923, pp. 82 urm., nr. 133 urm.) observăm o analiză atentă a doctrinei cauzei în dreptul francez, urmată de una a dreptului austriac și de una a sistemului maghiar. Concluziile sunt aproape statistic prezentate sub forma unei îndoieli suținută de numeroasele codificări care au abandonat teoria cauzei (op. cit., p. 87, nr. 140).

În sfârșit, ultima linie de cercetare, dar și cea care i-a asigurat cea mai mare popularitate este dată de ampla și complexa “ultraactivitate” a regimului cărților funciare din Transilvania și Bucovina. Lipsa unor lucrări sistematice pe această temă i-a adus profesorului Camil Negrea o recunoaștere aparte în domeniul cărților funciare, în pofida faptului că marea sa contribuție trebuie să fie reținută, în cel puțin egală măsură, în privința celorlalte teme de cercetare abordate. Lucrarea centrală dedicată carților funciare este Legiuirile civile locale rămase în vigoare după extinderea legislației civile a Vechiului Regat (Cartea I, Introducere, Partea I, Cărțile funciare, Curș ținut la Facultatea de Drept Cluj/Sibiu în 1943/1944, “Cartea românească” din Cluj, Sibiu, 1944). Există însă și mai multe studii dedicate regimului de carte funciară a căror perenitate este probată de citarea actuală a numeroaselor soluții explicate oferite de Camil Negrea. De pildă, Despre temeiurile acțiunii în rectificarea înscrierilor de cărți funciare (“Cartea românească din Cluj”, Sibiu, 1941) și Temeiurile acțiunii în rectificaea înscrierilor de carte funciară (în Pandectele Române nr. IV/1942, pp. 94 urm.)  constituie valoroase studii pentru tema acțiunilor în rectificare și oferă una dintre puținele corelări ale legislației de carte funciară cu cea a dreptului civil din Vechiul Regat (în special, a Codului civil și Codului de procedură civilă). De asemenea, merită amintită și Admisibilitatea și efectele înscrierilor de cărți funciare asupra imobilelor succesorale (Pandectele Române nr. IV/1947, pp. 4 urm.).

Camil Negrea rămâne o personalitate marcantă a epocii interbelice, un intelectual cu o deschidere către alte sisteme de drept și un comparatist aplicat, adică preocupat de identificarea unor soluții concrete pentru cei chemați să aplice dreptul. De aceea, lucrările care îi aparțin au marea calitate a simplității în expunere și a clarității. Tăcerea impusă de regimul comunist cu privire la personalitățile epocii interbelice a amânat redescoperirea sa până după anii ’90, astfel încât memoria sa și a operei sale juridice constituie o recuperare istorică necesară pentru conștiința juriștilor de astăzi.

(rezumat pregătit de Prof. Dr. Ionuț Florin Popa)

Număr total de locuri disponibile: 300. Locurile se ocupă în ordinea înscrierilor. Taxa de participare este de 600 lei pentru participarea la lucrările conferinței și 700 lei pentru cina festivă de la Issa Resort (din data de 31 octombrie), aceasta urmând a fi achitată în contul Camerei Notarilor Publici Cluj –  Banca Transilvania, IBAN  RO21 BTRL RONC RT00 9269 8202.

Date contact:

– tel. 0748.220.641 – notar public Ramona Zereș, Camera notarilor publici Cluj; email: zeres.ramona-maria@enp.ro

– tel. 0745.373.860 – notar public Ioana Petrean, Camera notarilor publici Cluj; email: ioana_petrean@yahoo.com; petrean.ioana@enp.ro

– tel. 0264 414814 mail: secretariat Camera Notarilor Publici Cluj: cnpcluj@gmail.com