Rezumat
Utilizarea resorturilor procedurale prevăzute de dreptul pozitiv – dispozițiile art. 14 și 15 ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, devine imperativă pentru salvgardarea drepturilor subiective ale debitorului fiscal. În esență, suspendarea actelor administrativ-fiscale reprezintă operațiunea juridică de întrerupere temporară a efectelor acestora, iar cunoașterea specificului acesteia este deosebit de importantă. Problema care se pune este aceea de a cunoaște dacă este admisibilă o cerere de suspendare a efectelor actului administrativ-fiscal în baza dispozițiilor art. 15, când suspendarea executării actului a fost deja pronunțată în baza dispozițiilor art. 14, cu finalitatea prelungirii efectelor suspensive de executare dincolo de momentul pronunțării instanței pe fondul litigiului? În opinia noastră, nu există niciun impediment de ordin imperativ și nici condiția plății din nou a unei cauțiuni.