Rezumat
Studiul își propune analizarea impactului pe care utilizarea testului riscuri-beneficii, respectiv a testului așteptărilor legitime ale consumatorului îl are asupra fizionomiei răspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte de manufacturare, îndeosebi prin prisma prezervării caracterului obiectiv al acestei răspunderi, detașat de elementul culpei. Utilizând balanța „riscuri-beneficii”, instanțele de judecată pot aprecia in concreto defectuozitatea unui produs, incluzând atât defectele de manufacturare în sens restrâns, cât și defectele de concepere, respectiv deficiențele/omisiunile de informare corectă și completă a consumatorilor. Arhitectura răspunderii pentru produsele defectuoase este puternic influențată de opțiunea jurisprudenței pentru testul risc-utilitate, cu eventuala asociere a rezultatelor testului așteptărilor legitime ale consumatorilor, ceea ce a caracterizat răspunderea obiectivă pentru produsele defectuoase ca fiind o specie aparte de răspundere civilă care perpetuează detașarea de criteriul culpei ori al neglijenței producătorului/importatorului produsului cu defecte de manufacturare.