Rezumat
Apariţia unui act normativ nou şi modificarea unuia existent, trebuie să fie determinate de necesităţile pe care le relevă viaţa unui popor, în scopul implementării politicilor publice, pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, precum şi pentru exercitarea autorităţii publice.
Principiul menţionat nu se regăseşte în toate cazurile în modalitatea concretă de adoptare a noii legi, care poate fi consecinţa unor influenţe externe - necesitatea adaptării reglementărilor cu acquis-ul comunitar sau a unor interese pur interne.
Adoptarea O.U.G. nr. 9/2009 pentru modificarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost justificată de legiuitor pe creşterea numărului de accidente de circulaţie ca urmare a cauzelor enumerate în nota de fundamentare, printre care şi obţinerea nelegală a permisului de conducere.
A fost instituită ca atare măsura suspendării dreptului de a conduce autovehicule, care se dispune obligatoriu şi fără posibilitatea unei cenzurări din partea instanţei de judecată, ceea ce nu poate fi apreciat ca fiind în concordanţă cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu jurisprudenţa aferentă.
În procedura judiciară în care se atacă ordinul de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule, datorită neclarităţii textelor din O.U.G. nr. 195/2002, s-au ridicat o serie de aspecte contradictorii, care se impun a fi lămurite pentru a evita prejudicierea disproporţionată a persoanelor afectate de emiterea ordinului.