Abstract
Studiul de față își propune să demonstreze existența unei răspunderi a administrației publice pentru actele pe care le emite, răspundere autonomă față de răspunderea civilă delictuală.
În prima parte am încercat definirea conceptului de autonomie a unei instituții juridice, concluzionând că aceasta există atunci când un ansamblu de reguli prezintă trăsături originale și comune, permițând conturarea unui corpus de drept distinct de altele. Tot aici am analizat relația dintre răspunderea civilă și cea a administrației publice, pentru ca apoi să aducem unele precizări mai generale despre modalitatea în care dreptul civil a stat la baza construcției dreptului administrativ, pe calea împrumuturilor directe și a influenței, fără ca prin aceasta să fie afectată autonomia celui din urmă.
În a doua parte am trecut la analiza punctuală a diferențelor care există între răspunderea civilă și răspunderea administrației publice în ceea ce privește condițiile generale de angajare a acestora - fapta ilicită, culpa și prejudiciul - dar și referitor la cauzele care înlătură existența răspunderii. O secțiune specială a fost rezervată comparației dintre răspunderea administrației pentru funcționarii săi și răspunderea civilă a comitenților pentru prepuși.
Multiplele trăsături specifice pe care le prezintă răspunderea administrației publice, precum și faptul că toate aceste trăsături au la bază o singură idee - aceea a protejării interesului public - ne-au determinat să concluzionăm că răspunderea administrației pentru actele sale este o instituție juridică distinctă, pe deplin autonomă față de răspunderea civilă.