Centrul de Documentare pentru Juriști și Asistență pentru Cetățeni - Clujj

Posibilitatea juridică a minorului de a-și face un cont pe o platformă de socializare

Reguli aplicabile:

În acest context, problema minorității este adresată diferit:

- pe de o parte trebuie luate în considerare termenii și condițiile de contractare a serviciilor de social-media ale persoanei juridice cu care minorul intră în contact: Facebook, Instagram ect.

- pe de cealaltă parte, regulile de protecție ale minorilor conform regimului de ocrotire al acestuia (dacă minorul are reședința obișnuită în România, legea română prin Codul Civil român).

Condiții de contractare a platformelor sociale

Condițiile de deschidere ale unui cont pe platforma Facebook https://ro-ro.facebook.com/privacy/explanation/), de exemplu, solicită ca persoana să aibă minim 13 ani. 

Pentru un cont pe Facebook este necesară însă furnizarea unei adrese de e-mail.

Google, care furnizează asemenea adrese, solicită, pentru deschiderea unui cont de e-mail o vârstă similară: 13 ani ca regulă. în România însă (și celelalte state membre UE, care nu au instituit reguli distincte), vârsta este de 16 ani, în conformitate cu RGDP. Pentru alte servicii, precum Google Payments, AdSense și Google Ads vârsta minimă este de 18 ani (necesare monetarizării videoclipurilor încărcate pe Youtube). (https://support.google.com/accounts/answer/1350409). 

Minorii sub 16 ani pot obține însă o adresă de e-mail de la Google dacă contul lor este conectat cu un cont al unui părinte de-al acestora.

Din perspectiva dreptului român, persoanele minore care pot intra într-o relație juridică cu Facebook sunt așadar, fie minori lipsiți de capacitate de exercițiu, fie minori cu capacitate de exercițiu restrânsă.

Dincolo de „termenii și condițiile” în care platformele de socializare își prezintă serviciile, se ridică problema calificării, din perspectiva dreptului național, a operațiunii de „contractare” în momentul deschiderii unui cont pe o rețea de socializare, pentru a putea ști dacă regimul de ocrotire al minorului îi permite să realizeze respectiva operațiune.

Dacă este să calificăm juridic acordul care intervine în mediul on-line între:

  • Rețeaua de socializare (persoana juridică ce deține infrastructura și asigură funcționarea rețelei de socializare) ce se angajează la a asigura accesul la rețelele de socializare, personalizarea serviciilor sale, punerea în contact a beneficiarului cu prestatorii altor servicii sau cu persoane fizice de care beneficiarul este interesat, propunerea de produse sau servicii prin intermediul reclamelor etc.
  • și beneficiarul serviciilor oferite care permite prelucrarea datelor sale cu caracter personal și a comportamentului său on-line în vederea stabilirii unui profil de consumator căruia îi vor fi livrate reclame personalizate.

Ajungem la concluzia că raportul juridic stabilit între cele două părți are componente patrimoniale, deci poate fi privit ca un contract.

Posibilitatea contractării unui asemenea contract, între rețeaua socială și minor, mai este dublată și de intrarea în vigoare în România a RGDP care solicită, pentru prelucrarea datelor personale ale unui minor, vârsta de minimum 16 ani, pentru o vârstă inferioară fiind necesar consimțământul părintelui care exercită autoritatea părintească asupra minorului.

Dreptul național român nu permite persoanelor incapabile (cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă) să încheie singuri contracte prin care dispun cu titlu gratuit sau oneros de drepturile lor, decât dacă sunt de mică valoare, au caracter curent și se execută la data încheierii lor. În acest context, caracterul curent al actului lipsește întrucât minorul nu poate înțelege pe deplin consecințele pe care, pe termen lung, accesul la comportamentul său on-line îl poate avea asupra vieții sale private. Mai mult, prestația la care se angajează este una cu executare succesivă sau continuă, nicidecum una unică, instantanee. Din această perspectivă, actul nu poate fi încadrat pe art. 43 alin. (3) C.civ. sau art. 41 alin. (3) C.civ. Actul nu poate fi încadrat nici pe dispozițiile art. 42 alin. (1) C.civ. întrucât cu greu putem imagina că accesul la o rețea socială privește îndeletnicirile artistice ale minorului. Pornind însă de la exemplul minorului care dorește să își promoveze activitatea sa artistică pe rețelele de socializare, observăm că acest lucru s-ar putea face cu încuviințarea reprezentantului sau ocrotitorului legal.

În lipsa unei reglementări propriu-zise, accesul minorilor de peste 13 ani la rețelele de socializare, s-ar putea face, datorită ansamblului normativ, până la împlinirea vârstei de 16 ani, doar cu încuviințarea reprezentantului sau ocrotitorului legal al acestora.

sigla drept 180Universitatea Babeş-Bolyai
Facultatea de Drept

Str. Avram Iancu nr. 11
400089 Cluj-Napoca, Romania
+40 264 595504
http://law.ubbcluj.ro
/Drept.UBB.Cluj

Secretariat 
luni - vineri: 9 - 12

Taxe
luni - joi: 9 - 12
vineri: 9 - 11