Prin plată se înțelege executarea de bună-voie a unei obligații civile și nu doar remiterea unei sume de bani.
În materia plății există mai multe reguli care vizează incapabilii: reguli care vizează plata făcută de un incapabil și către un incapabil.
În ceea ce privește plata făcută de un incapabil, conform dispozițiilor art. 1472 C.civ. oricine poate face plata atât timp cât este acceptată de către creditor. Conform art. 1473 C.civ. debitorul care a executat prestația datorată nu poate cere restituirea invocând incapacitatea sa la data plății.
Art. 1474 C.civ. prevede că plata făcută de un terț stinge obligația dacă este făcută pe seama debitorului.
Plata nu este valabilă dacă creditorul și debitorul s-au înțeles în avans că plata nu va fi primită decât din mâinile debitorului sau obligația este intititu personae. Plata nu este valabilă nici dacă obligația era afectată de un termen suspensiv care nu s-a împlinit sau afectată de o condiție suspensivă care nu s-a realizat. Totodată, copilul minor nu poate renunța la termenul care curge în favoarea părintelui său.
Totuși părintele poate da copilului minor mandat pentru efectuarea unei plăți în numele său și cu banii săi.
Însă, în lipsa mandatului, dacă minorul nu înțelege natura actului încheiat, crede că împrumută o sumă de bani, nu că stinge o obligație, sau crede că banii sunt ai terțului și nu ai părintelui său, plata nu va fi valabilă întrucât minorul va putea invoca sancțiunea nulității pe temei de eroare.
Universitatea Babeş-Bolyai