Legislație aplicabilă:

OUG: 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (M. of.: 392 din data de 29 iunie 2013)

Ce este taxa judiciară de timbru și de ce se percepe?

„Taxa judiciară de timbru” reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțe și parchete.

Ea se datorează, ca regulă, pentru toate acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sau Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Taxa de timbru trebuie plătită, în cazul cererilor de chemare în judecată unde se impune, o dată cu formularea cererii, fiind o condiție de validitate a acesteia. Cu toate acestea, taxa judiciară de timbru face parte din cheltuielile de judecată (art. 451 C. p.civ.), dar și din cheltuielile de executare silită (art. 670 C. p.civ.).

Contravaloarea taxei de timbru va fi restituită, ca regulă, de cel care pierde procesul civil, la cerea părții care obține câștig de cauză (art. 453 C. p.civ.). Debitorul executat silit, suportă, ca regulă, și plata cheltuielilor de executare urmând să plătească și taxa de timbru necesară executării (art. 670 alin. (2) C. p.civ.).

Cine stabilește taxa de timbru și când se plătește?

Cel care introduce o cerere sau o solicitare supusă timbrării este dator să plătească taxa de timbru. În practică, calculul acesteia se poate face de reclamant, iar plata taxei se realizează înaintea depunerii cererii, însă instanța calculează și fixează taxa de timbru în procedura prealabilă. Dacă taxa se datorează pentru o cerere introdusă în fața unei instanțe de judecată, iar cuantumul său diferă față de cel plătit de reclamant, sau taxa nu a fost plătită în avans, cuantumul acesteia va fi stabilit de instanța sesizată prin rezoluție și comunicat prin citație (art. 157 C. civ.). Dacă se datorează pentru executarea silită, va fi stabilită de executorul judecătoresc, prin încheiere ce are valoare de titlu executoriu. (art. 670 alin. (3) și (6) C. p.civ.).

Taxa de timbru se plătește de către reclamant, iar dovada achitării acesteia se atașează cererii de chemare în judecată, retimbrarea sau timbrarea insuficientă atrăgând anularea cererii de chemare în judecată. (art. 197 C. civ.).

De observat că anularea cererii se face în procedura prealabilă, putându-se pune problema respectării principiului contradictorialității și al dreptului la apărare, motiv pentru care instanțele ar trebui să anuleze cererea abia la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate. Reclamantului care nu a plătit taxa de timbru (pentru că a considerat acțiunea scutită de plata taxei) sau nu a plătit suficient o asemenea taxă, poate face cerere de reexaminare (a se vedea mai jos, Contestarea cuantumului stabilit de instanță). 

Este indicat ca reclamantul să precizeze în cerere dacă consideră că există motive de scutire de la plata taxei de timbru și dacă cauza sa este una mai controversată din perspectiva reținerii scutirii în cauză.

Unde se plătește?

Conform art. 40 din OUG: 80/2013:

„(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru", al unității administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.”

Contestarea cuantumului stabilit de instanță

Modalitate de contestare

Împotriva rezoluției de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru, cel care o datorează (debitorul) poate introduce o cerere de reexaminare.

Dacă reexaminarea se solicită pentru cereri adresate Ministerului Justiției sau Parchetului de pe lângă ÎCCJ, cererea de reexaminare se va introduce la judecătoria sectorului 5 al Municipiului București (art. 39 alin. (4) OUG: 80/2013).

Termen de contestare

Cererea de reexaminare se introduce, sub sancțiunea pierderii dreptului de a contesta cuantumul (decădere) în termen de 3 zile de la data comunicării citației prin care s-a stabilit cuantumul (art. 39 alin. (1) OUG: 80/2013). Fiind un termen pe zile, acesta se va calcula pe zile libere, neluându-se în calcul prima și ultima zi a termenului. (art. 2553 C. civ.).

Organul competent cu soluționarea contestației

Cererea de reexaminare se depune în fața aceleiași instanțe, în baza art. 39 din OUG: 80/2013. Cererea va fi soluționată de un alt complet al aceleiași instanțe, iar hotărârea acestuia este definitivă.

Scutirea de la plata taxei judiciare de timbru

Scutirea de la plata taxei de timbru se poate face fie prin lege, fie ca urmare a solicitării ajutorului public judiciar. Incidente vor fi dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Atunci când acțiunea sau cererea este scutită de plata taxei de timbru, ca efect legal, scutirea trebuie să fie precizată expres în lege (actul normativ).

Acțiuni și cereri scutite prin lege de la plata taxei judiciare de timbru, reguli generale:

Conform art. 28-30 din OUG: 80/2013:

„Art. 29

(1)Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:

a)stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

b)stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege;

c)obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;

d)stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

e)adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicție judecătorească, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;

f)protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;

g)valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie;

h)exercitarea drepturilor electorale;

i)cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;

(Conform Dec: 387/2015 a ÎCCJ, dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune).

j)stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

k)drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

l)orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

(2)Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acțiunile și căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

(4)Acțiunile și cererile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici și ale funcționarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.

(5)Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de către instanță, ci de către prestatori privați care funcționează în sediul instanței, nu se percepe taxă judiciară de timbru.”

„Art. 30

(1)Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

(2)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.”

Conform art. 28 din OUG: 80/2013, dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.

Reglementări speciale (exemple):

Sunt scutite de la plata taxei de timbru cererile privind:

În materia dreptului civil și procesual civil:

stabilirea, majorarea, reducerea, sistarea pensiei de întreținere, datorate în baza îndatoririi legale de întreținere, indiferent dacă sunt formulate pe cale principală, accesorie sau incidentală.

art. 521 C. p.civ.

- cererea de reexaminare a cuantumului taxei de timbru este scutită de plata taxei de timbru cf. art.

- cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar cf. art. 12 alin. (2) OG: 51/2008.

- soluționarea acțiunii civile din procesul penal, cf. art. 20 alin. (8) C. p.p. (L: 135/2010): „Acțiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și părții responsabile civilmente, exercitată la instanța penală sau la instanța civilă, este scutită de taxă de timbru.”

- cererile formulate în baza L 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor (cf. art. 131 L: 272/2004).

- în caz de discriminare, cererile pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare sau „anularea” situației create prin discriminare, cf. art. 27 din OG: 137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare.

- cererea de deschidere a procedurii insolvenței persoanei fizice, și toate cererile comisiei de insolvență sau de administratorul procedurii ori de lichidator, conform art. 90 din L: 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.

- cererile pentru stabilirea dreptului la despăgubiri și cuantumul despăgubirilor în caz de expropriere pentru utilitate publică, cf. art. 23 din L:255/1010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean sau local.

În materia dreptului muncii asigurărilor sociale și a drepturilor persoanelor cu dizabilități:

- Conform art. 285 C. m., sunt scutite de la plata taxei de timbru cererile ce țin de competența jurisdicției muncii: (art. 281 C. m.) „(…) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă (…), precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali (…).”

- Conform art. 37 din L: 502/2004: „Cererile formulate în fața instanțelor judecătorești de către o asociație sau federație a pensionarilor, precum și actele de procedură întocmite de către acestea sunt scutite de la plata taxei de timbru.”

- Litigiile care au ca obiect drepturi sau obligații pentru accidentele de muncă și boli profesionale cf. art. 108 din L:346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

- eliberarea certificatului privind încadrarea în grad de handicap cf. art. 87 alin. (4) din L: 488/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

- cererile adresate instanței de contencios privind contestarea certificatelor de încadrare sau de respingere a încadrării în grad de handicap, cf. art. 87 alin (5) din L: 488/2006.

- contestarea deciziei emise de Comisia superioară a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități cf. art. 90^2 alin. (4) din L: 488/2006.

În materie notarială:

Conform. art. 1 alin. (2) din OG: 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, „(2) Sunt scutite de taxe de timbru actele și serviciile notariale prevăzute la pct. II din anexa și la art. 2 alin. (2). Ministerul Finanțelor Publice poate acorda scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de plată a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.”.

Conform pct. II, „Potrivit prevederilor art. 284 alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu se datorează taxa asupra succesiunii, prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicată, cu modificările ulterioare, dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută în termen de un an de la data decesului autorului bunurilor.”

Conform art. 2 alin. (2) din același act normativ, „Actele notariale îndeplinite, potrivit legii, de secretarii primăriilor, de unele instituții sau de agenți economici, în cazul în care actele se depun la aceștia, sunt scutite de taxe de timbru.”

În materie fiscală:

Eliberarea cazierului fiscal se face fără perceperea de taxe conform art. 9 pct. 5 din OG: 39/2015 privind cazierul fiscal.

În materie penală:

Cererea pentru repararea pagubei pricinuite de privarea nelegală sau nelegitimă de libertate cf. art. 541 C. p.p.

În materia dreptului străinilor:

Solicitarea prelungirii duratei de plasare într-un spațiu de protecție special sau de luare în custodie publică, cât și plângerea împotriva măsurii de plasare într-un spațiu de protecție special, sau împotriva măsurii de custodie publică, întocmită de către solicitantul de protecție internațională, cf. art. 19^5 și 19^7 din L: 331/2015 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Prezenta opinie a fost redactată de Asist. Univ. Dr. Dorin Jorea, consilier în informare în cadrul Centrului CDJAC din Cluj-Napoca.

• Prec
• Mai departe