Legislație aplicabilă:
OG: 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (M. of.: 392 din 29 iunie 2013).
OG: 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (M. of.: 327 din 25 aprilie 2008).
L: 51/1995 pentru organizarea profesiei de avocat republicată (M. of.: 440 din 24 mai 2008).
L: 134/2010 privind Codul de procedură civilă (M. of.: 247 din 10 aprilie 2015).
Introducere:
Ce este ajutorul public judiciar?
Așa cum este definit de OG: 51/2008,
„Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii”.
OG: 51/2008 are în vedere cererile adresate instanțelor sau autorităților cu atribuții jurisdicționale române de către orice persoană cu domiciliul sau reședința obișnuită în România sau UE. De asemenea, se rețin dispozițiile OG 51/2008 dacă există convenții între România și statul non-UE unde persoana are cetățenia sau domiciliul.
Domeniul de aplicare al OG: 51/2008: cauze civile (inclusiv comerciale), administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale (art. 3 OG: 51/2008).
Când se solicită?
Când persoana fizică este „în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.” (art. 4 OG: 51/2008.
Unde se solicită?
- la instanța competentă pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul (art. 11 alin. (1) OG: 51/2008).
- dacă nu se poate stabili competența: judecătoria din circumscripția unde se află domiciliul sau reședința solicitantului (art. 11 alin. (2) OG: 51/2008).
- dacă cererea vizează un proces în curs, dacă legea nu prevede altfel, cererea se soluționează de completul care este investit cu soluționarea cererii principale (art. 11 alin. (3) OG: 51/2008).
Formele ajutorului public judiciar:
Conform OG: 51/2008,
„Art. 6 Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
- a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat (a se vedea cazurile și condițiile asistenței jurdicice reglementate de L: 51/1995 art. 70 ș.urm.)
- b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; (art. 24-25 OG: 51/2008).
- c) plata onorariului executorului judecătoresc; (art. 26-32 OG: 51/2008).
- d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.” (art. 33-34 OG: 51/2008; a se vedea și dispozițiile art. 43-44 OG: 80/2013).
Condițiile acordării ajutorului public judiciar în materie civilă:
Regula generală:
- un venit net lunar/membru de familie (a se vedea sensul cf. art. 5 alin. (2) OG: 51/2008) pe ultimele două luni anterioare depunerii cererii de sub 300 lei pentru suportarea integrală din bugetul statului a plăților menționate la art. 6 din OG: 51/2008.
alternativ:
- un venit net lunar/membru de familie (a se vedea sensul cf. art. 5 alin. (2) OG: 51/2008) pe ultimele două luni anterioare depunerii cererii sub 600 lei pentru suportarea a 50% de către stat a cheltuielilor amintite.
Observații:
Plafoanele, deși textul ar sugera că se raportează la veniturile cumulate pe ultimele două luni/membru de familie, se raportează, în realitate, la venitul lunar/membru de familie însă acesta trebuie să se mențină pe ultimele două luni sub plafonul indicat. Plafoanele sunt în realitate mici, ar fi de preferat majorarea acestora într-o modificare ulterioară, întrucât, în stadiul actual, ridică problema liberului acces la justiție. Cetățeanul nu ar trebui lăsat la mila judecătorului, care ar putea sau nu, reține alin. (3) din art. 8 din OG: 51/2008, ci ar trebui să beneficieze de ajutor public judiciar în condiții care să nu îi afecteze traiul decent.
Reguli derogatorii:
Art. 8 alin. (3) și art. 8^1 OG: 51/2008 prevăd următoarele reguli derogatorii:
„Art. 8 alin. (3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.”
Art. 8^1 „Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede:
- dreptul la asistență judiciară sau
- dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție,
- în considerarea unor situații speciale, precum
- minoritatea,
- handicapul,
- un anumit statut
- și altele asemenea.
- În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită.”
Situații în care se va respinge cererea:
Sunt detaliate de art. 16 din OG: 51/2008:
„(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.
(2) Dacă cererea pentru a cărei soluționare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluționare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedește că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.
(3) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputației sale, în condițiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum și în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfășurată de solicitant.”
Conținutul cererii:
Conform art. 14 HG 51/2008,
„(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(3) Instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente.”
Ce facem dacă ni s-a respins cererea?
Conform art. 15 alin. (2) și (3) din OG: 51/2008:
„(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.”
Termenul de 5 zile este un termen pe zile libere, se va calcula conform art. 2553 C. civ. Cererea se depune la aceeași instanță la care s-a depus și cererea de ajutor public judiciar, dar va fi judecată de un alt complet.
Asistență extrajudiciară?
Pentru consultații juridice, formulare de cereri, petiții, sesizări, alte asemenea demersuri legale, reprezentarea în fața altor autorități publice, se acordă asistență în baza dispozițiilor art. 35-37 OG: 51/2008 și ale L: 51/1995.
Prezenta opinie a fost redactată de Asist. Univ. Dr. Dorin Jorea, consilier în informare în cadrul Centrului CDJAC din Cluj-Napoca.