Drepturile persoanelor vârstnice internate într-un azil de bătrâni
Legislație ce vizează căminele de bătrâni:
- O: 29 din 3 ianuarie 2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinele sociale
- STANDARDE din 3 ianuarie 2019 MINIME de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, aplicabile următoarelor categorii de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin H. G. nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare: cămine pentru persoane vârstnice, cod 8730 CR-V-I, centre de tip respiro, centre de criză, cod 8730 CR-V-II, centre rezidențiale de îngrijire și asistență persoane dependente, cod 8730 CR-PD-I și cod 8790 CR-PD-II (annexă la O: 29 din 3 ianuarie 2019).
- Legea 17/2000 privind asistența persoanelor vârstnice, republicată (M. of.: 600 din 11 iulie 2006).
Legislație ce vizează serviciile de sănătate:
- L: 46/2003 privind drepturile pacientului (M. of.:51 din 29 ianuarie 2003).
- O: 1410/2016 privind aprobarea normelor de aplicare a legii drepturilor pacientului nr. 46/2003
- L: 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, cu modificarile si completările ulterioare.
- L: 487/2002 a sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tublurări psihice, republicată, (M. of.: 487 din 17 iulie 2012)
- O: 372/2006 privind Normele de a plicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihicenr. 487/2002 (M. of.: 373/2006).
- Persoanele vârstnice internate în azilele de bătrâni nu fac obiectul măsurilor de protecție specifice regimului de internare voluntară sau nevoluntară în spitale de psihiatrie, prevăzute de L: 487/2002 decât accidental.
Căminul de bătrâni
Căminul pentru persoane vârstnice este centrul rezidențial cu sau fără personalitate juridică, finanțat integral din bugetul local, înființat și organizat potrivit dispozițiilor prezentei legi, care acordă, pe perioadă nedeterminată, îngrijire persoanelor vârstnice (art. 18 alin. (1) L:17/2000).
Sunt persoanele vârstnice obligate la plata serviciilor funrnizate?
Conforma art. 24 din legea 17/2000, cu modificările din 2018, (1)Persoana vârstnică îngrijită în căminul organizat potrivit prezentei legi, precum și susținătorii legali ai acesteia, care dispun de venituri proprii, au obligația să plătească lunar o contribuție de întreținere, stabilită individualizat, în urma evaluării complexe efectuate potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe baza costului mediu lunar de întreținere, precum și a veniturilor persoanei vârstnice și, după caz, a susținătorilor legali ai acesteia.” Conform art. 25 alin. (2): „Costul mediu lunar de întreținere se stabilește în funcție de gradul de dependență al persoanei vârstnice îngrijite și are în vedere totalitatea cheltuielilor curente anuale ale căminului pentru persoane vârstnice, diminuate cu sumele primite din Fondul național unic de asigurări de sănătate, pentru finanțarea drepturilor de personal ale personalului medical și a medicamentelor.” Acesta „ trebuie să asigure îndeplinirea nivelului standardelor minime de calitate și nu poate fi mai mic decât standardul minim de cost aprobat prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii.” [art. 25 alin. (4)].
Conform standardelor anexă la O:29/2019, serviciile centrului pot fi suspendate, la cererea motivată a beneficiarului, în scopul ieșirii din centru pe o perioadă determinată; însă se solicită acordul scris al persoanei care îi va asigura găzduirea și îngrijirea necesară, pe perioada respective. (1.M. I.-S3.1. și 2.M. I.-S3.2).
Persoanele vârstnice pot părăsi centrul dacă declară în scris adresa de domiciliu sau reședința unde vor locui și dacă sunt capabili de discernământ, caz în care serviciile centrului încetează.
Există standarde minime care se aplică centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice. Acestea vizează: Îngrijirea personală, asistența pentru sănătate, recuperare/reabilitare funcțională, viața activă și contactele sociale, integrarea și reintegrarea socială și asistența în caz de deces, precum și asupra mediului de viață: siguranță și accesibilitate, spații comune, cazare, alimentație, spații igienico-sanitare. Atașăm aceste standarde minimale pentru detalii.
Drepturile beneficiarilor
Conform standardelor minimale amintite (a se vedea 1.M. V.-S1.1), centrele sunt obligate să elaboreaze și să aplice o Cartă a drepturilor beneficiarilor.
Carta drepturilor beneficiarilor, denumită în continuare Cartă, are în vedere respectarea următoarelor drepturi:
1.de a fi informați, ei și reprezentanții lor, asupra drepturilor și responsabilităților lor în calitate de beneficiari ai centrului rezidențial și de a fi consultați cu privire la toate deciziile care îi privesc;
2.de a-și desfășura viața într-un mediu fizic accesibil, sigur, funcțional și intim;
3.de a decide și a-și asuma riscurile în mod direct sau prin reprezentanți legali în toate aspectele vieții lor și de a-și exprima liber opțiunile;
4.de a gândi și acționa autonom, cu respectarea drepturilor celorlalți beneficiari, conform potențialului și dorințelor personale;
5.de a fi informați cu privire la starea lor de sănătate;
6.de a consimți asupra serviciilor asigurate prin contractul de furnizare servicii;
7.de a beneficia de serviciile menționate în contractul de furnizare servicii;
8.de a li se păstra datele personale în siguranță și confidențialitate;
9.de a nu fi abuzați, neglijați, abandonați, pedepsiți, hărțuiți sau exploatați;
10.de a face sugestii și reclamații fără teamă de consecințe;
11.de a nu fi exploatați economic privind banii, proprietățile sau să le fie pretinse sume bănești ce depășesc taxele convenite pentru servicii;
12.de a nu li se impune restricții de natură fizică ori psihică, în afara celor stabilite de medic sau alt personal calificat, precum și a celor convenite prin contractul de furnizare servicii;
13.de a fi tratați și de a avea acces la servicii, fără discriminare;
14.de a beneficia de intimitate;
15.de a-și manifesta și exercita liber orientările și interesele culturale, etnice, religioase, sexuale, conform legii;
16.de a-și utiliza așa cum doresc lucrurile personale;
17.de a-și gestiona așa cum doresc resursele financiare, cu excepția cazurilor de restricție legală sau a acordurilor scrise între locuința protejată și beneficiar/reprezentantul său legal privind gestionarea banilor și bunurilor;
18.de a practica cultul religios dorit;
19.de a nu desfășura activități lucrative, aducătoare de venituri pentru centrul rezidențial, împotriva voinței lor;
20.de a accesa toate spațiile și echipamentele comune;
21.de a avea acces la toate informațiile financiare care îi privesc, deținute de centrul rezidențial;
22.de a fi informați la zi, în mod complet și accesibil, în format clasic sau adaptat, despre procedurile aplicate în centrul rezidențial și de a-și putea exprima liber opiniile în legătură cu acestea;
23.de a fi informați cu privire la toate activitățile desfășurate în centrul rezidențial;
24.de a fi consultați cu privire la serviciile furnizate, inclusiv dreptul de a refuza unele servicii în anumite circumstanțe stabilite prin contractul de furnizare servicii;
25.de a fi tratați individualizat, pentru o valorizare maximală a potențialului personal.
Centrul asigură informarea beneficiarilor cu privire la drepturile înscrise în Cartă, odată cu încheierea contractului de furnizare servicii.
Centrul deține și aplică un Cod propriu de etică care cuprinde un set de reguli ce privesc, în principal, asigurarea unui tratament egal pentru toți beneficiarii, fără nici un fel de discriminare, acordarea serviciilor exclusiv în interesul beneficiarilor și pentru protecția acestora, respectarea eticii profesionale în relația cu beneficiarii
Centrul planifică și organizează sesiuni de instruire a personalului privind respectarea drepturilor beneficiarilor înscrise în Cartă și în Codul de etică. Pentru anumite situații și în caz de forță majoră, personalul centrului aplică procedurile legale privind restricționarea libertății de mișcare a beneficiarilor cu afecțiuni neuropsihice, la recomandarea medicului.
Îngrijiri privind sănătatea persoanei vârstnice
Nefiind propriu-zis internate în unități medicale psihiatrice, măsurile precum restrcționarea libertății de mișcare sau imobilizarea persoanei ori izolarea acesteia nu pot fi premise decât exceptional.
În ceea ce privește serviciile medicale care îi sunt furnizate persoanei vârstnice, acestea intră sub incidența legislației aferente, iar persoana vârstnică va avea statutul de pacient și îi vor fi recunoscute drepturile prevăzute de L: 46/2003, și L: 95/2006.
Astfel, conform L: 46/2003, pacientul are:
dreptul la respect, fără nicio discriminare (art. 3) dreptul al informare cu privire la serviciile medicale disponibile (art. 4), identitatea furnizorului de servicii medicale și statutul său profesional [art. 5 alin. (1)], regulilor de conduită pe durata spitalizării [art. 5 alin. (2)], dreptul de a fi informat direct printre altele despre starea sa de sănătate și despre procedurile medicale inclusiv cu privire la alternativele medicale existente, a posibilității neefectuării tratamentului (art. 6 și 7) informarea se va face clar, pe înțelesul persoanei și în limba sa maternă sau pe care o cunoaște (art. 8). Pacientul are dreptul să nominalizeze altă persoană care să fie informată cu privier la starea sa de sănătate, iar comuicarea informațiilor privind starea de sănătate a pacientului către rudele prietenii acestuia se poate face doar cu acordul său (art. 10). Conform art. 11, pacientul are dreptul la o altă opinie medical și să primească la externare, el sau persoana desemnată de acesta, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării (art. 12).
Pacientul are în continuare dreptul de a-și exprima consimțământul la intervenții medicale ori de a-l retrage (art. 13-20) consimțământul nu este legat de capacitatea civilă a persoanei ci de posibilitatea sa de a-și manifesta voința.
În continuare, acesta are dreptul la protejarea imaginii sale (art. 20) și la respectarea confidențialității informațiilor privind starea sa de sănătate (art. 21 la 24) și a vieții sale private. (art. 25). La solicitarea sa, persoana care beneficiază de îngrijiri medicalle, mediul de îngrijire și tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial persoanei (în măsura posibilităților, cf. art. 32).
În ceea ce privește persoanele aflate în stadii terminale, aceasta are dreptul la îngrijiri terminale (art. 31)
Prezenta opinie a fost redactată de Asist. Univ. Dr. Dorin Jorea, consilier în informare în cadrul Centrului CDJAC din Cluj-Napoca.
Universitatea Babeş-Bolyai