Centrul de Documentare pentru Juriști și Asistență pentru Cetățeni - Clujj

Drept penal special. Persoane vulnerabile. Violență domestică.

Care sunt posibilitățile legale de evacuare din locuința familiei a unui membru de familie (de ex. soțul) în cazul în care acesta exercita violențe fizice asupra altor persoane vulnerabile care locuiesc în aceeași imobil ?

 

Posibilitățile legale de evacuare a unei persoane violente din locuința familiei se clasifică în două categorii : ordinul de protecție provizoriu care emană de la autoritatea de ordine și siguranță publică (Poliția Română), respectiv ordinul de protecție emis de instanța judecătorească.

Ordinul de protecție provizorius-a cristalizat în legislația română relativ recent. Astfel, în anul 2018 s-a adoptat Legea nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Potrivit art. 221alin. (1) dinLegea nr. 217/2003, ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

Polițiștii constată existența riscului iminent pe baza evaluării situației de fapt care rezultă din :

  1. a)probele obținute ca urmare a verificării sesizărilor privind violența domestică, atunci când actele de violență domestică nu fac obiectul cercetării sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni ;
  2. b)probele strânse potrivit prevederilor Legii  135/2010privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, atunci când actele de violență domestică fac obiectul cercetării sub aspectul săvârșirii unor fapte care intră sub incidența prevederilor art. 199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 222alin. (1) din Legea nr. 217/2003:

„Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică, aflarea adevărului și soluționarea justă a sesizării, polițiștii au dreptul să obțină probe prin următoarele mijloace :

  1. a)constatarea prin propriile simțuri și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice ;
  2. b)consultarea bazelor de date la care au acces potrivit atribuțiilor de serviciu și consemnarea celor constatate într-un înscris ;
  3. c)declarațiile persoanelor implicate în actele de violență domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violență domestică și ale altor persoane care pot comunica informații cu privire la persoanele implicate în actele de violență domestică ;
  4. d)înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora ;
  5. e)înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă. »

Totodată, pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică și în scopul obținerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, polițiștii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum și în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violență domestică au loc sau au avut loc în spațiile respective.

Având în vedere că ordinul de protecție este o măsură administrative provizoriu, polițiștii pot dispune, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligații sau interdicții, precum :

  1. a)evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ;
  2. b)reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună ;
  3. c)obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate ;
  4. d)obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere ;
  5. e)obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Art. 224alin. (5) și alin. (6) din actul normativ ante-menționat prevede că :

„(5) Dacă prin ordinul provizoriu de protecție s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea și orientarea, la cererea sa, către centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autoritățile administrației publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situația în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidențial din categoria celor menționate mai sus, acesta va fi orientat și condus de îndată către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă prevăzută la art. 351.

(6)În cazul în care agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispoziție potrivit alin. (5) și optează să locuiască la o rudă sau la orice altă persoană, i se va solicita să dea o declarație privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea. În cazul în care agresorul refuză să dea respectiva declarație, se va consemna acest fapt în procesul- verbal întocmit potrivit prevederilor art. 226 alin. (4). »

Așadar, este posibilă evacuarea unei persoane din locuința familiei dacă aceasta este violentă și creează o situație în care drepturile și libertățile persoanei sunt puse în pericol, chiar dacă agresorul este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv.

Ordinul de protecție provizoriu se înaintează de către unitatea de poliție din care face parte polițistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii. Ulterior, procurorul confirmă necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție prin ordinul de protecție provizoriu, aplicând o rezoluție cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia. Imediat după confirmare, procurorul înaintează ordinul de protecție provizoriu, însoțit de documentele care au stat la baza emiterii și confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoțit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecție.

Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003, instanța judecătorească investită cu soluționarea unei cereri de emiterea a unui ordin de protecție poate, în cazul în care viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, în scopul înlăturării stării de pericol, să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții :

  1. a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ;
  2. b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei ;
  3. c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima ;

c1cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 17 ;

d)obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate ;

  1. e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic ;

e1obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere ;

  1. f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima ;
  2. g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute ;
  3. h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

Conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) din actul normativ ante-menționat, durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.

Hotărârea dată asupra ordinului de protecție este supusă numai apelului, în termen de 3 zile de la pronunțare sau de la comunicare, după caz.

În concluzie, legiuitorul român a instituit măsuri pentru prevenirea și combatere a violenței domestice, prin elaborarea dispozițiilor legale privitoare la ordinul de protecția, astfel încât numărul persoanelor abuzate să fie redus semnificativ.

sigla drept 180Universitatea Babeş-Bolyai
Facultatea de Drept

Str. Avram Iancu nr. 11
400089 Cluj-Napoca, Romania
+40 264 595504
http://law.ubbcluj.ro
/Drept.UBB.Cluj

Secretariat 
luni - vineri: 9 - 12

Taxe
luni - joi: 9 - 12
vineri: 9 - 11