Articole
Incriminarea faptelor de corupere a alegătorilor și altor infracțiuni electorale în Austria. Aspecte de drept comparat
DOI: 10.24193/SUBBiur.64(2019).4.7
Published Online: 2019-12-31
Stela Botnaru; Ghenatie Tanas*
Rezumat: În articol este prezentată o succintă analiză a legislației penale a Austriei, în ceea ce privește incriminarea faptei de corupere a alegătorilor și altor infracțiuni electorale precum împiedicarea exercitării drepturilor electorale, fraudarea votului, violarea confidențialității votului ș.a. Actualitatea temei cercetate reiese din necesitatea consolidării proceselor democratice, în special a celor legate de procesul alegerilor. Infracțiunile comise în domeniul electoral aduc atingerea nemijlocită democrației reprezentative din cadrul unui stat. Respectiv, cu cât mai dezvoltat este cadrul legal în domeniul infracțiunilor din sfera electorală, cu atât mai protejată poate fi considerată ordinea de drept a acestei țări. Problema respectivă este abordată sub mai multe aspecte, analizând infracțiunile prevăzute de legea penală austriacă și pedepsele prevăzute pentru comiterea acestora. Însă, pentru ca analiza să fie una completă, s-a abordat și aspectul comparativ prin prisma legislației penale germane.
Cuvinte-cheie: coruperea alegătorilor, infracțiuni electorale, Codul penal austriac, legislația penală germană, democrația reprezentativă.
Incrimination of electoral corruption and other varieties of the electoral fraud in Austria. Comparative law perspectives.
Abstract: This article presents a brief analysis of the criminal law of Austria. Specifically, it looks into the incrimination of electoral fraud and other electoral offences such as preventing the exercise of electoral rights, vote-rigging, violation of the confidentiality of the vote and other. The researched topic is up-to-date because of the necessity to strengthen the democratic processes, especially those relating to the election process. Offences committed in the electoral field summon immediate attainment impact of representative democracy within a state. Therefore, the more developed the legal framework in the field of offences in the electoral area is - the more protected the rule of law of the country is considered to be. This issue can be addressed from several points of view: analysis of the crimes provided by the Austrian criminal law and the penalties for committing them. However, to produce a complete examination, a comparison with the German Criminal law will be drawn.
Key-words: vote-rigging, electoral fraud, Austrian Criminal code, German criminal legislation, representative democracy
Legislația Austriei utilizează pentru prima dată noțiunea de corupție în dreptul penal în Legea privind lupta contra corupției (Antikorruptionsgesetz), adoptată de Parlamentul austriac la data de 29 aprilie 1964[1]. Legea incrimina doar faptele de dare/luare a mitei de către o persoană cu poziție funcțională înaltă atât în cadrul structurilor de stat cât și în cadrul companiilor private, precum și influențele necorespunzătoare. Ulterior, au fost depuse eforturi legislative pentru înlăturarea caracterului lacunar al „Legii privind lupta contra corupției” din 1964, eforturi care s-au materializat în „Legea privind lupta contra corupției” din 1982[2]. Cu adevărat însă, schimbarea legislației penale a survenit odată cu modificările aduse Codului penal austriac din 1998.[3]
Legislația Austriei incriminează infracțiunile îndreptate împotriva drepturilor electorale în cadrul capitolului 18 al părții speciale a Codului penal, la art. 261-286[4]. La modul concret, este incriminată fapta de limitare a exercitării dreptului electoral (art. 262), inducerea în eroare în cadrul alegerilor sau a referendumului (art. 263), diseminarea informațiilor false în cadrul procesului electoral (art. 264), coruperea alegătorilor în cadrul alegerilor sau a referendumului (art. 265), falsificarea rezultatelor alegerilor sau a referendumului (art. 266), împiedicarea desfășurării alegerilor sau a referendumului (art. 267) și încălcarea secretului votului în cadrul alegerilor sau a referendumului (art. 268).
Amenda penală în legislația austriacă este o sancțiune destul de des întâlnită și este reglementată de art. 19 al Codului penal austriac. Amenzile penale se calculează în „rate zilnice”. Rata zilnică depinde de circumstanțele individuale ale persoanei față de care se aplică și performanțele economice ale acestuia la momentul pronunțării hotărârii în primă instanță. Sancțiunea pecuniară în legislația austriacă are deci un extraordinar grad de individualizare față de persoana făptuitorului, față de care și se aplică. Cu toate acestea, Codul stabilește limita minimă a ratei zilnice – de 4 euro, și limita maximă – de 5000 euro. Legiuitorul austriac stabilește și posibilitatea „convertirii” amenzii în zile de detenție, atunci când autoritățile se află în imposibilitate de a percepe amenda. Posibilitatea și procedura de „convertire” se numește „compensare”, este stabilită de art. 19 alin. (3), urmărindu-se proporția de o zi de „compensare” pentru „două rate zilnice”.
Datorita faptului că într-un sistem de drept al societății democratice trebuie să existe o ordine asigurată prin norme juridice, în special prin cele juridico-penale a funcționării acesteia, în legislația penală a mai multor state pot fi găsite prevederi referitoare la infracțiunile comise în sfera dreptului electoral. O atenție deosebită trebuie acordată reglementărilor juridico‑penale ale infracțiunilor electorale din Codul penal german, pentru identificarea acelor intersectări care există, dar și a eventualelor deosebiri.
Ca și în cazul art. 108 al Codului penal german, legea penală austriacă stabilește, la art. 261, domeniul de aplicare al articolelor care incriminează coruperea alegătorilor și încălcarea drepturilor electorale. Astfel, acestea se aplică procesului de alegere a președintelui, în alegerile organelor reprezentative generale și în organele de formare a imaginii statutare (organisme reprezentative) ale societăților profesionale (în legislația Austriei „societățile profesionale” sunt echivalentul „uniunilor profesionale” din legislația Republicii Moldova), în alegerile generale și directe a autorităților executive ale comunităților, în alegerile desfășurate pentru Parlamentul European, precum și în referendumuri.[5]
Încă o similitudine cu legislația germană, ține de faptul că semnătura persoanei pe actele juridice de înaintare a candidatului pentru alegeri, precum și semnătura persoanei pe actul/documentul de înregistrare a inițiativei populare are același regim juridic ca și exercitarea dreptului de vot în cadrul scrutinului electoral sau referendumului.
Similitudinile dintre Codul penal german și Codul penal austriac nu se opresc aici. Dispoziția art. 262 din Codul penal austriac, care incriminează fapta de „limitare a exercitării dreptului electoral”[6] este asemănătoare dispoziției art. 108 din Codul penal german, care incriminează, la art. 108, „fapta de împiedicarea prin violență a exercitării votului.” Componența de infracțiune de la art. 262 al Codului penal austriac cuprinde „violența sau amenințarea periculoasă”, precum și oricare alt mod (de exercitare a presiunilor) prin care este împiedicată exercitarea dreptului de vot. Diferența dintre aceste reglementări (germană și austriacă) este dată de sancțiune, care în cazul art. 108 al Codului penal german este de „pedeapsă privativă de libertate de până la 5 ani”, iar în cazul art. 262 al Codului penal austriac, este de „pedeapsă privativă de libertate de până la 1 an, sau amendă penală egală cu venitul subiectului pentru 720 de zile”. În cazul infracțiunii de limitare a exercitării dreptului electoral săvârșite cu circumstanțe agravante, se aplică sancțiunile stabilite la art. 106 din Codul penal austriac. De asemenea, legiuitorul austriac stabilește că orice limitare fără violență a drepturilor electorale se pedepsește cu o sancțiune mai blândă – pedeapsa privativă de libertate de până la 6 luni sau amendă penală egală cu venitul subiectului pentru 360 de zile (360 rate zilnice).
Art. 263 al Codului penal austriac incriminează inducerea în eroare în cadrul alegerilor sau a referendumului și este similară art. 108, din Codul penal german. Este incriminată fapta persoanei care induce în eroare referitor la anumite informații, sau încearcă să influențeze o persoană în așa mod ca aceasta să greșească în exercitarea dreptului de vot, să greșească cu privire la cererea sa (privind actele/documentele întocmite ca inițiativă populară), să-și invalideze propriul vot, sau să nu participe la alegeri. Infracțiunea atrage pedeapsa privativă de libertate de până la 6 luni sau o amendă penală de până la 360 de rate zilnice[7]. Aceleași componențe de infracțiune sunt pasibile de pedeapsă și în cazul referendumurilor desfășurate.
Specificitatea reglementărilor penale austriece este dată de incriminarea, la art. 264 al Codului penal austriac, a infracțiunii de „diseminare a informației false privind alegerile sau referendumul”. Astfel, orice persoană care „în mod public diseminează un mesaj sau informație falsă, menită să descurajeze participarea la alegeri sau să determine votarea unui anumit candidat, într-un moment care nu permite controlul (verificarea) veridicității” se pedepsește cu o pedeapsă privativă de libertate de până la 6 luni sau o amendă penală de până la 360 de rate zilnice. Componența calificată a infracțiunii presupune utilizarea unui document fals sau falsificat pentru a face credibilă informația ori mesajul fals[8]. Având în vedere pericolul social sporit al componenței calificate, legiuitorul austriac stabilește și o sancțiune mai dură – pedeapsa privativă de libertate de până la 3 ani.
Mass-media joacă un rol important în scenariul asigurării dreptului la informare. Ea face publică atât preocupările populației, cât și conceptele partidelor și activitățile parlamentului și ale guvernului. Ca o „piață a ideilor", acestea reprezintă forul pentru o dezbatere pluralistă și, în același timp, fac politica transparentă și critică. Puterea democratică nu este legitimată de succesiune sau de autoritate, ci de public, de societate, de „demos”. Acest aspect poate fi privit ca responsabilitate și, în același timp, ca defect al sistemului, ceea ce poate fi prevenit în timp util. Democrația nu este atât de naivă să creadă că interesul propriu, abuzul de putere și corupția ar putea fi vreodată excluse de pe agenda de lucru a clasei politice.
Cu toate acestea, democrația reprezentativă este doar una dintre formele democratice posibile. Anume Grecia antica s-a confruntat cu ideea de democrație participativă, în cadrul căreia, în loc de responsabilitatea de delegare, interesele oamenilor erau integrate direct în procesele de luare a deciziilor de către clasa politică. Sarcina mass-media într-o societate democratică nu se reduce doar la informare dar se extinde și la reducerea barierelor de intrare pentru participarea la viața politică, la motivarea cetățenilor în participarea la scrutinul electoral, manifestându-și activ opiniile în mediul social și astfel influențând procesele de elaborare a politicilor[9].
Norma, de la art. 264 al Codului penal austriac, care sancționează infracțiunea de „diseminare a informației false privind alegerile sau referendumul” și-a demonstrat actualitatea mai ales în ultima perioadă, când partidele și formațiunile politice, precum și candidații independenți în alegeri, abordează problematica socială și economică în mod populist, de cele mai multe ori utilizând pentru aceasta informații sau știri false („fake-news”).
Coruperea alegătorului și acceptarea „mitei electorale” este incriminată de art. 265 al Codului penal austriac. Într-o oarecare măsură, legiuitorul austriac responsabilizează ambele tabere – „alegătorul” și „alesul”, utilizând „egalitatea armelor” în ceea ce privește sancțiunile aplicate. Legea penală incriminează fapta persoanei „care oferă, acordă sau promite o remunerare unei persoane care are drept de vot, pentru ca aceasta să voteze într-un anumit fel, să voteze un anumit candidat, sau să nu voteze”. Sancțiunea stabilită de lege pentru făptuitor este pedeapsa privativă de libertate de până la 1 an sau amendă penală de până la 720 de rate zilnice.
Conform art. 265 alin. (2), cu aceiași sancțiune se pedepsește fapta alegătorului (persoanei cu drept de vot în cadrul scrutinului organizat) care solicită, primește sau promite să primească o remunerare pentru a vota într-un anumit sens, un anumit candidat, sau de a nu participa la vot[10].
Pentru a disciplina și mai mult clasa politică, legislația austriacă referitoare la finanțarea partidelor politice, reprezentată de Legea federală privind finanțarea partidelor politice din 2012[11] vine cu reglementări concrete, stabilind că „statul promovează partidele politice în activitățile lor de participare la procesul decizional politic la nivel federal prin alocarea anuală a subvențiilor.” Astfel, art. 3 din Legea federală privind finanțarea partidelor politice din 2012, chiar și pentru partidele politice care nu sunt reprezentate în Consiliul Național (Parlamentul Austriei) dar au primit mai mult de 1% din voturile valabile în alegerile pentru consiliul Național, au dreptul la finanțarea activităților lor în anul electoral. Aceste partide politice primesc o sumă de 2,5 euro pentru fiecare vot primit (pentru fiecare votant avut la alegeri). Bineînțeles, cadrul normativ stabilește reglementări care să împiedice transformarea sumelor obținute de la buget pentru finanțarea campaniilor electorale în „pomană electorală”, cu un complex de reglementări care supraveghează direcționarea mijloacelor financiare către publicitatea platformei electorale a partidului sau formațiunii politice.
Art. 266 al Codului penal austriac incriminează fapta de falsificare a alegerilor sau a referendumului. Într-o manieră laconică, tipic germană, legiuitorul austriac incriminează următoarele componențe de infracțiune: 1) votarea de către o persoană care nu are drept de vot, sau înaintarea inițiativei legislative fără a avea dreptul; 2) votarea persoanei cu încălcarea mandatului prin care este împuternicit; 3) falsificarea rezultatelor alegerilor sau a referendumului. Primele două componențe de infracțiune, care au un subiect simplu, se pedepsesc cu pedeapsă privativă de libertate de până la 6 luni sau cu amendă penală de până la 360 de rate zilnice[12]. Ultima componență de infracțiune presupune existența unui subiect calificat – funcționar cu atribuții în cadrul procesului electoral, în special în cadrul procedurii de numărare și totalizare a numărului de voturi la nivel federal – ceea ce sporește gradul de pericol social al faptei și atrage o sancțiune mai aspră –pedeapsă privativă de libertate de până la 3 ani.
Obstrucționarea desfășurării alegerilor sau a referendumului este reglementată de art. 267 în felul următor: „Orice persoană care prin forță, violență sau amenințare periculoasă împiedică sau intervine deliberat în alegeri, referendum sau în procesul de pronunțare a rezultatelor acestora, se pedepsește cu sancțiune privativă de până la 3 ani.”[13]
Capitolul 18 al părții speciale a Codului penal care incriminează infracțiunile îndreptate împotriva drepturilor electorale este încheiat de art. 268 „Încălcarea secretului electoral sau referendal”. Astfel, „orice persoană care încalcă o dispoziție care protejează secretul electoral sau referendal în vederea cunoașterii modului în care cineva a votat sau și-a manifestat voința la referendum, va fi pedepsit cu un termen de închisoare de până la șase luni sau o amendă de până la 360 rate zilnice”[14].
Analiza normelor penale austriece referitoare la infracțiunile comise în sfera dreptului electoral ne-a permis să concluzionăm că, cu cât mai mult statul se implică prin crearea unor norme ce incriminează coruperea alegătorilor, împiedicarea exercitării dreptului electoral, inducerea în eroare a alegătorilor, diseminarea prin mijloacele mass-media a informațiilor false privind rezultatele alegerilor sau referendumurilor ș.a., acesta asigură eficiența prevenției generale, exprimată prin faptul că o astfel de incriminare impune societății să se abțină de la fraudarea procesului electoral, care în cadrul unui stat de drept este o instituție de bază. Astfel, norma creată, însoțită de sancțiunea ce urmează a fi aplicată ca efect al încălcării normei respective, întruchipează scopul de păstrare a ordinii democratice dintr-un stat. Existența unui cadru legislativ efectiv pentru apărare și exercitarea drepturilor electorale constituie unul din pilonii principali în asigurarea unui stat de drept. Existența unei liste exhaustive a faptelor incriminate asigură existența încrederii societății într-o exercitare eficientă a dreptului său de vot. Atâta timp cât orice abatere de la principiile democratice din cadrul unui sistem electoral este incriminată și pedepsită prin lege, societatea are încredere în procesul electoral și, în general, în existența democrației reprezentative în stat.
* Conferențiar Universitar Doctor Stela Botnaru, Prodecan al Facultății de Drept al Universității de Stat din Moldova, stelacorlateanu@gmail.com; Ghendie Tanas, doctorand în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova
[1] Legea austriacă privind lupta contra corupției din 1964. „Antikorruptionsgesetz das am 29 April 1964”.
https://www.ris.bka.gv.at/Dokumente/BgblPdf/1964_117_0/1964_117_0.pdf
(vizitat la 10.09.2019).
[2] Legea austriacă privind lupta contra corupției din 1982. „Antikorruptionsgesetz am 1 April 1982”.
https://www.ris.bka.gv.at/Dokumente/BgblPdf/1982_205_0/1982_205_0.pdf
(vizitat la 10.09.2019).
[3] Agac Dilan, Andeßner Flavia, Auinger Helene, Korruption in Österreich und im internationalen Vergleich (Corupţia politică în Austria şi în alte state). Institut für Gesellschafts- und Sozialpolitik Johannes Kepler Universität Linz 2013. 348 p.
[4] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
„(1) Die Geldstrafe ist in Tagessätzen zu bemessen. Sie beträgt mindestens zwei Tagessätze.
(2) Der Tagessatz ist nach den persönlichen Verhältnissen und der wirtschaftlichen Leistungsfähigkeit des Rechtsbrechers im Zeitpunkt des Urteils erster Instanz zu bemessen. Der Tagessatz ist jedoch mindestens mit 4 Euro und höchstens mit 5 000 Euro festzusetzen.
(3) Für den Fall der Uneinbringlichkeit der Geldstrafe ist eine Ersatzfreiheitsstrafe festzusetzen. Ein Tag Ersatzfreiheitsstrafe entspricht dabei zwei Tagessätzen.”
Traducere: disponibilă la: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Austria-RO.html?fbclid=IwAR0ZCPcD7RBcW8UrQtWwmUjwkp4GHszsXlj6LIxEa5iS_YXE1Qffd2YQpIY (vizitat la 13.12.2019) traducător: Tudorel Toader.
[5] Codul penal al Germaniei. Strafgesetzbuch, disponibil la: https://www.gesetze-im-internet.de/stgb/index.html (vizitat la 13.12.2019):
„§ 108 Wählernötigung
(1) Wer rechtswidrig mit Gewalt, durch Drohung mit einem empfindlichen Übel, durch Mißbrauch eines beruflichen oder wirtschaftlichen Abhängigkeitsverhältnisses oder durch sonstigen wirtschaftlichen Druck einen anderen nötigt oder hindert, zu wählen oder sein Wahlrecht in einem bestimmten Sinne auszuüben, wird mit Freiheitsstrafe bis zu fünf Jahren oder mit Geldstrafe, in besonders schweren Fällen mit Freiheitsstrafe von einem Jahr bis zu zehn Jahren bestraft.
(2) Der Versuch ist strafbar.” Traducere în engleză: https://www.gesetze-im-internet.de/englisch_stgb/index.html (vizitat la 13.12.2019) Traducere din engleză în română: E. Șaporda.
[6] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen, https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
㤠262 Wahlbehinderung
(1) Wer einen anderen mit Gewalt oder durch gefährliche Drohung nötigt oder hindert, überhaupt oder in einem bestimmten Sinn zu wählen oder zu stimmen, ist mit Freiheitsstrafe bis zu einem Jahr oder mit Geldstrafe bis zu 720 Tagessätzen, unter den Voraussetzungen des § 106 jedoch mit den dort bezeichneten Strafen zu bestrafen.
(2) Wer einen anderen auf andere Weise als durch Nötigung an der Ausübung seines Wahl- oder Stimmrechts hindert, ist mit Freiheitsstrafe bis zu sechs Monaten oder mit Geldstrafe bis zu 360 Tagessätzen zu bestrafen.” Traducere: T. Toader
[7] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
„§ 263 Täuschung bei einer Wahl oder Volksabstimmung
(1) Wer durch Täuschung über Tatsachen bewirkt oder zu bewirken versucht, daß ein anderer bei der Stimmabgabe über den Inhalt seiner Erklärung irrt oder gegen seinen Willen eine ungültige Stimme abgibt, ist mit Freiheitsstrafe bis zu sechs Monaten oder mit Geldstrafe bis zu 360 Tagessätzen zu bestrafen.
(2) Ebenso ist zu bestrafen, wer durch Täuschung über einen die Durchführung der Wahl oder Volksabstimmung betreffenden Umstand bewirkt oder zu bewirken versucht, daß ein anderer die Stimmabgabe unterläßt.ˆ Traducere: T. Toader.
[8] Stockhamer Andreas Marco. Politische Korruption in Osterreich. Diplomarbeit. Wien, 2011. http://othes.univie.ac.at/13474/1/2011-03-07_0471324.pdf (vizitat la 15.09.2019).
[9] Resurse informaţionale on-line: Mass-media şi alegerile în Austria. http://de.ejo-online.eu/qualitaet-ethik/die-medien-und-die-wahlen-in-oesterreich (vizitat la data de 12.09.2019).
[10] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
㤠265 Bestechung bei einer Wahl oder Volksabstimmung
(1) Wer einem Wahl- oder Stimmberechtigten ein Entgelt anbietet, verspricht oder gewährt, damit er in einem bestimmten Sinn oder damit er nicht oder nicht in einem bestimmten Sinn wähle oder stimme, ist mit Freiheitsstrafe bis zu einem Jahr oder mit Geldstrafe bis zu 720 Tagessätzen zu bestrafen.
(2) Ebenso ist ein Wahl- oder Stimmberechtigter zu bestrafen, der dafür, daß er in einem bestimmten Sinn, oder dafür, daß er nicht oder nicht in einem bestimmten Sinn wähle oder stimme, ein Entgelt fordert, annimmt oder sich versprechen läßt.” Traducere: T. Toader.
[11] Legea federală austriacă privind finanţarea partidelor politice din 2012. Bundesgesetz über die Finanzierung politischer Parteien (Parteiengesetz 2012 - PartG). https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&Gesetzesnummer=20007891 (vizitat la 10.09.2019).
[12] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
„§ 266 Fälschung bei einer Wahl-oder Volksabstimmung
(1) Wer, ohne wahl- oder stimmberechtigt zu sein, oder namens eines anderen ohne oder gegen dessen Auftrag unzulässigerweise wählt oder stimmt, ist mit Freiheitsstrafe bis zu sechs Monaten oder mit Geldstrafe bis zu 360 Tagessätzen zu bestrafen.
(2) Wer das Ergebnis einer Wahl oder Volksabstimmung fälscht, ist mit Freiheitsstrafe bis zu drei Jahren zu bestrafen.” Traducere: T. Toader.
[13] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
㤠267 Verhinderung einer Wahl-oder Volksabstimmung
Wer mit Gewalt oder durch gefährliche Drohung eine Wahl, eine Volksabstimmung oder die Feststellung oder Verkündung ihrer Ergebnisse verhindert oder absichtlich stört, ist mit Freiheitsstrafe bis zu drei Jahren zu bestrafen.”
[14] Codul penal al Austriei. Strafbare Handlungen bei Wahlen und Volksabstimmungen. https://www.jusline.at/gesetz/stgb (vizitat la 15. 09.2019).
㤠268 Verletzung des Wahl- oder Volksabstimmungsgeheimnisses
Wer einer dem Schutz des Wahl- oder Abstimmungsgeheimnisses dienenden Vorschrift in der Absicht zuwiderhandelt, sich oder einem anderen Kenntnis davon zu verschaffen, wie jemand gewählt oder gestimmt hat, ist mit Freiheitsstrafe bis zu sechs Monaten oder mit Geldstrafe bis zu 360 Tagessätzen zu bestrafen.” Traducere: T. Toader.