Cu privire la admisibilitatea restituirii cauzei la procuror după închiderea procedurii de cameră preliminară

Rezumat

Deși configurația procedurilor penalea fost modificată substanțial începând cu anul 2014, la nivelul instanțelor naționale se poate observa o tendință accentuată de revenire la o soluție reglementată detaliat în legea de procedură penală anterioară, dar lipsită de orice suport normativ în noua configurație a procesului penal.

Deși spre deosebire de Codul de procedură penală 1969 legea nu mai oferă instanței de apel posibilitatea de pronunța o soluție complementară, în sensul restituirii cauzei la procuror, o parte a instanțelor de control judiciar au apreciat că o astfel de soluție ar putea redeveni de actualitate prin admiterea apelului, desființarea în întregime a sentinței penale apelate și trimiterea cauzei în camera preliminară.

Consacrarea unei posibilități a instanței de primă jurisdicție sau a celei de apel de a cenzura inclusiv încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară anterior începerii judecății și pronunțării sentinței apelate are o mare importanță în practica actuală a instanțelor naționale, neexistând însă un punct de vedere majoritar.

Astfel, o chestiune frecvent întâlnită este cea legată de situația camerei preliminare în situaţia desfiinţării unei sentinţe penale ce vizează o judecată în fond, desfiinţare dispusă în baza art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală ca urmare a faptului că judecarea cauzei în primă instanţă a avut loc în lipsa inculpatului nelegal citat, iar instanţa de apel care pronunţă această soluţie de trimitere spre rejudecare nu face niciun fel de referire la ultimul act de procedură menținut, constatând însă că neregulile privind procedura de citare a unei părţi au existat atât la judecarea pe fond, dar şi anterior în faza de cameră preliminară.

Atât Decizia Curții Constituționale nr. 802/2017, cât și Decizia Curții Constituționale nr. 88/2019 confirmă faptul că nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal, finalizarea camerei preliminare neputând reprezenta un impediment în acest sens.

Aceste decizii pronunțate de Curtea Constituțională ar trebui corelate cu dispoziții legii de procedură penală. Or, în ceea ce privește soluțiile ce pot fi dispuse în faza de judecată a apelului, cazurile de restituire a cauzei în vederea rejudecării prevăzute la art. 421 pct. 2 lit. b) C.proc.pen. sunt exhaustive și nu acoperă eventuale vicii de legalitate ale camerei preliminare, singurul remediu eficient fiind intervenția legislatorului național. O propunere formulată ar presupune reglementarea în procedura de cameră preliminară a competenței aceleiași instanțe chemate ulterior să judece în calea de atac a apelului.